vineri, 21 septembrie 2012

Autumnal


      Toamnă şi plouă. Glasurile maşinilor sunt accentuate sub efectul ploii.     Lumea care încotro cu umbrelele deasupra capetelor, compun punctele agitate de pe fundalul gri. Un câine morocănos se aşeză sub o copertină, privind cu speranţă la fiecare trecător după ceva de mâncare. Copacii, se legănau dintr-o parte în alta, asemănându-se cu nişte himere ce parcă încearcau să răpească cu crengile lor, trecătorii.
            Printre acei trecători mă număram şi eu.. un om cu multe gânduri care i se accentuaseră parcă şi mai mult sub sunetul şi imaginea ploii. Călcam asfaltul ud cu multă grijă. Îl consideram un pericol pentru picioarele mele. Îmi ţineam umbrela strâns şi îmi continuam drumul către casă.
          Privirile ploii nu m-au părăsit nici când am ajuns în casă şi parcă îmi zâmbeau ironic de dincolo de fereastră şoptindu-mi că încă nu m-a putut uda destul. Am zâmbit. M-am aşezat la măsuţa mea şi am început să îmi iau foile şi să scriu.. lucru pe care îl realizez destul de frecvent. Astăzi m-am gândit să scriu despre lume. Da, da, de vină este ploaia care mă încarcase cu o stare de nevroză.
         Oamenii dintotdeauna au fost o problemă pentru mine. Majoritatea mă nemulţumesc de parcă aş fi inadaptată si singurul om de pe pământ care nu îşi înţelege ''semenii''.. de fapt, aşa cum am mai spus-o cândva, nu eu mă simt cea inadaptată ci cei din jurul meu probabil sunt inadaptaţi; în nici un caz nu mă pot adapta la condiţiile actuale de viaţă, cel puţin nu la toate. O parte, nu sunt parte din mine, deci uşoară incompatibilitate. Trăiesc cu normalitatea mea şi nu voi avea de gând vreodată să mă schimb. Dar e bine.. e bine aşa! Pe zi ce trece tot mai mulţi sunt aşa ca mine ''inadaptaţi'' ai societăţii.
           Ploaie ce mi-ai făcut?! Te privesc şi nu pot să te mint că nu ai fi interesantă, dar eşti doar o frumuseţe rece. Ploile răcoritoare de vară sunt o a doua mângâierea a soarelui, dar tu, toamnă, aduci numai suflare rece şi tristă cu a ta ploaie care se izbeşte cu putere şi fără milă peste tot şi încarcă inimile oamenilor în gri.

3 comentarii:

  1. Daca oamenii sunt inadaptati, cum reusesc sa se adapteze toamnei, dar nu reusesc sa se adapteze lumii?

    RăspundețiȘtergere
  2. Toamna.. bineinteles ca este simplu sa te adaptezi toamnei. Cuvantul inadaptat, are o semnificatie mai profunda aici. De exemplu, nu te poti adapta, integra la un anumit grup, pentru ca nu te regasesti in regulile lor si consideri ca fiind anormale acele reguli. Oamenii nu se pot adapta lumii, pentru ca pana la urma fiecare este unic in felul sau, fiecare percepe lumea din propria sa viziune, de aceea oamenii foarte greu se multumesc unii pe altii si chiar existand adevarate conflicte intre acestia.

    RăspundețiȘtergere
  3. Dap. Si iti mai spun ceva, ca o concluzie: nu cere nimeni sa se nasca in lumea asta. Cu totii sunt adusi pe lume...

    RăspundețiȘtergere

Te ascult! :)