luni, 10 septembrie 2012

Despre cât de falşi suntem

De ce preferăm să fim ceea ce nu suntem ?!  Plăcere machiavelică?!
       Unii oamenii vor să pretindă că sunt ceea ce nu sunt. Unora le place falsitatea chiar şi atunci când sunt faţă în faţă cu persoane pe care le întâlnesc poate pentru prima dată şi poate chiar în momentele cele mai importante din viaţă. Ne place să punem o mască numai pentru a ne menţine într-un anume top, a câştiga popularitate, respect sau.. ?! Este adevărat.. mereu a existat o adevărată competiţie, dar competiţia câştig-o pe drept, nu printr-o imagine falsă şi prin tot felul de mijloace incorecte.
          Încă nu înţeleg de unde această plăcere a omului de a juca fals, a câştiga pe nedrept.. să fie de vină banul?! În cele mai multe situaţii, cred că da! Dar nu este oare mai bine să fim autentici, să fim pur şi simplu NOI?! Dacă acest lucru ţi-ar fi adus mai multe beneficii?! Ştiu, din păcate societatea ne-a modelat astfel, ne dezintegrăm tot mai mult pe zi ce trece şi nu mai ştim de fapt ceea ce suntem şi tindem să credem că procedăm corect! Omule, eşti în toate facultăţile mentale?!
         Ne luptăm, dăm din coate, poate, poate, ajungem în locul mult dorit! Dacă îţi merge bine la început, deşi e puţin probabil (trebuie să fii un actor destul de bun), în curând nu va mai fi aşa. Rezultatul “efortului” tău atât de.. fals, va da roade.. în minus. Vei pierde destul de mult şi mai ales te vei pierde pe tine (conştient sau inconştient), iar de aici totul se duce la vale din toate părţile în care te-ai integrat. În concluzie, ţi-ai pus beţe în roate! Tu, cu mâna ta!
        Nu trebuie să fim ca ceilalţi, mai ales dacă nu sunt oameni demni de urmat! Caută să urmezi ceea ce este moral şi uman. Suntem diferiţi, gândim diferit (cel puţin aşa ar trebui)!
       Fără nici o urmă de îndoială procedeul este foarte greşit dacă ne alegem o imagine falsă despre propria persoană, practic ne încălcăm propriile legi şi scade stima de sine! Cine te place, te place pentru ceea ce eşti! Mai bine schimbă-te acum! Să nu uităm.. MAI BINE MAI TÂRZIU DECÂT NICIODATĂ! Tot ce trebuie să facem este să avem respect în primul rând faţă de noi. Este atât de greu să fii TU ?!

12 comentarii:

  1. Nu stiu daca ai prins telenovela aia de pe acasatv numita "Rebelde". Da stiu, e o telenovela si bla bla bla, dar macar aia era funny, cu tineri si la vremea aia mi-a placut, chiar daca nu eram in stare sa vad fiecare episod. In fine, ideea este ca una dintre actrite, Anahi mai exact, in filmul ala, fiind o fetita de bani gata mereu avea replica asta "E asa de greu sa fii EU!". Si asta e si adevarul, e greu sa fim NOI intr-o societate care se ghideaza dupa prototipuri de oameni. Daca vrei sa te imbraci la moda si sa stai cu fetele alea, trebuie sa fii ca ele si sa impartasesti aceleasi idealuri in viata. E greu sa fii tu, sa fii sincer pentru ca in ziua de azi sinceritatea nu mai este o regula de baza a existentei, deja esti fraier daca nu stii si tu sa faci cateva increngaturi in viata altora, sau macar asa de fatada pentru cei din jur, deci esti neinteresant. Daca nu stii sa bagi bete in roate cuiva, daca nu stii sa te razboiesti in cuvinte si gesturi cu cei din jur, nu esti "cool". Asa e in lumea unora.
    In lumea MEA si zic a mea pentru ca eu nu mai tin cont de lumea celorlalti, eu vreau sa fiu EU si sincer iti spun, oamenii asemenea tie se aduna incet, incet in jurul tau, fara sa iti dai seama. Asa ca nu trebuie sa fii altcineva, chiar daca se cere in ziua de azi peste tot asta, la un job, la o scoala noua, intr-un oras nou, intr-un grup nou. Fii TU si doreste-ti cu adevarat oameni asemenea tie in jurul tau, iar ei vor fi atrasi de tine pe zi ce trece tot mai mult, iar cei care nu sunt, inseamna ca nu merita osteneala!Punct si de la capat!

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, mare dreptate ai! Nu am urmărit telenovela, dar se potriveşte foarte bine exemplul acela cu ceea ce am scris aici.
    Eu am hotărât în urmă cu ceva ani să fiu eu de acum încolo şi crede-mă îmi este foarte bine aşa! Mai ales când îţi şi găseşti câţiva oameni asemeni ţie nici nu îţi trebuie mai mult de atât. Pur şi simplu te simţi fericit! Cunosc pe cineva care nu s-a putut simţi deloc comod la locul de muncă, pentru că practic era cu mult peste puterea de gândire a celorlalţi colegi, în nici un caz nu s-a plâns de munca pe care o făcea.. dar dacă ar fi avut colegi mai pe aceeşi lungime de undă, s-ar fi simţit mult mai relaxat.. altfel ar fi putut lucra. Dacă lucrezi în condiţii de stress, clar te îmbolnăveşti şi a renunţat în cea mai mare parte din acest motiv.. Nu se putea coborâ la nivelul lor.. asta ar fi însemnat să te autodistrugi, să te sinucizi mental.

    RăspundețiȘtergere
  3. Da, cu siguranta. In momentul in care ceva nu merge, clar trebuie corectat, schimbat. Stiu ca am fost educati sa tinem capul jos si sa nu comentam niciodata, dar din cate stiu eu, in ziua de azi avem atat obligatii cat si drepturi, deci ne putem folosi de ele. Unul dintre ele ar fi dreptul de a alege: nu te simti in largul tau...faci o alegere! Nu exista alegeri bune sau rele, ci doar consetinte ale alegerilor proprii, iar in functie de acestea facem o noua alegere la un moment dat. Aceste lucruri ne fac diferiti pe toti, iar mie asta mi se pare ceeeeel mai frumos lucru (dupa sentimentul ala de a te indragosti :) ).
    Foarte bine ca persoana conoscuta tie si-a luat inima in dinti si a hotarat sa faca o alegere, o schimbare, a actionat ca sa ii fie mai bine si chiar sper sa ii fie acolo unde a ajuns acuma.
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  4. Bine punctat! Asa este, unii uita ca au dreptul de a alege, unii din pacate nu au incotro, din cauza banilor trebuie sa taca si sa inghita, iar unii dintre noi de fapt nici nu sesizam problemele din cadrul unui loc de munca. Chiar voi posta zilele acestea un articol legat despre ceea ce vorbim noi aici! :) Voi aduce mai multe detalii!

    RăspundețiȘtergere
  5. Abia astept sapostezi articolul...am si eu o experienta proprie legat de situatii de la locul de munca. Acum o sapt mi-am dat demisia....dar astept post-ul sa dau mai multe detalii.
    Si da, asa este, unii care au familii si depinde cineva de ei nu pot lua hotarari chiar asa usor dar totusi exista o urma de speranta oriunde...trebuie doar sa prindem firul!! Hugs&Kisses baby!

    RăspundețiȘtergere
  6. evident că ai dreptate in ceea ce zici dar cite odata singuri idee n-avem cine suntem! interesant oare asta se considera o falsitate? ;)

    RăspundețiȘtergere
  7. Este foarte greu sa fii tu intr-o lume care te invata sa fii orice, mai putin om. Avem atat de multe exemple negative, dar bune de urmat, incat atunci cand vedem ceva care ar trebui cu adevarat apreciat si invatat, consideram ca este o anomalie. Sa zicem ca esti la o competitie. Toti copiaza, toti triseaza, tu nu. Cand vei povesti cum a decurs, prima intrebare la aflarea vestii ca nu ai trisat va fi "tu esti nebun/a?". Cred ca asta spune totul...

    RăspundețiȘtergere
  8. [...]    Pornisem de la subiectul ”Despre cât de falşi suntem” şi în urma unor comentarii din cadrul acelui articol, mi-am dat seama că ar exista şi o formă [...]

    RăspundețiȘtergere
  9. Eu am ales deja! Prefer să fiu OM! Restul să fie ce doresc, dacă aceştia consideră că aşa le este cel mai bine. Ştiu foarte bine ce spui, dar tocmai aici este problema pe care nu o consider ca fiind a mea, ci a celorlalţi. Din punctul meu de vedere nu este corect să trişăm, copiem. Atunci unde mai sunt rezultatele corecte, cum mai vedem nivelul fiecăruia?! Însă, cu toate acestea, cel puţin la examenele din ziua de azi, se observă clar o mai bună corectitudine.
    Păcat, s-au încurajat prea mult timp metodele de falsificare şi uite aşa oamenii s-au învăţat cu ele şi lefolosesc peste tot, pentru ca să treacă mai departe. Eu una nu m-aş simţi confortabil dacă aş face asta. Nu îmi place să mă mint cu bună ştiinţă!!!

    RăspundețiȘtergere
  10. Dacă tu nu îţi dai seama dacă eşti sau nu fals, încearcă să cauţi mai bine! :) Eu cred că cel puţin odată în viaţă am fost cu toţii falşi.. oricât de minor ar părea acel lucru. Consider că trebuie să conştientizăm ceea ce facem şi să încercăm cât de mult se poate să fim mai corecţi. Oare e chiar atât de imposibil?! Dacă nu ştii exact cine eşti încă nu îţi poţi da un verdict.. dacă eşti sau nu fals. Asta îţi spuneam, încearcă să cauţi mai bine şi unde altundeva decât prin ceea ce faci zilnic.. dacă eşti corect faţă de tine însuţi şi faţă de ceilalţi.

    RăspundețiȘtergere
  11. Da, adevarata problema asta este, ca tu esti tu si ei sunt ei. Pacat ca ei nu gandesc la fel, dar asta depinde numai de ei. Societatea nu incurajeaza astfel de practici, doar oamenii care se preteaza la ele fac asta.

    RăspundețiȘtergere

Te ascult! :)