sâmbătă, 18 mai 2013

Sarutul

In fiecare dimineata ea voia,
Ca el sa poata sa mai stea.
Si nu era nevoie decat de un minut,
Cat sa se prinda intr-un sarut.

Dar orice ar fi avut de facut,
El niciodata nu refuza acel minut.
Ar insemna sa treaca peste sarut,
Iar ea insemna foarte mult.

Iubirea ei il incanta,
Iubirea lui o mangaia,
Iar iubirea nu va inceta,
Pentru ca zori de zi nu vor trece,
Fara sarutul cel fin si cel dulce.

Si prin fosnetul de buze,
Ei isi atingeau sufletele,
Iar cu fiecare dimineata,
Povestea lor prindea din nou viata.
Iubirea lor nu devenea incolor,
Pentru ca nu lasau sa se adune nori.

Iar cand noaptea se aseza,
Si luna incet se inalta,
Praf de somn din cer cadea,
Pe la gene se-aseza.

“Noapte buna” isi luau,
Cu imbratisarea se incalzeau,
Dar ochii lor nu adormeau usor,
Fara sarutul plin de iubirea lor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Te ascult! :)