miercuri, 26 martie 2014

Nu suntem fericiţi la timp

Fericirea este un moment - relativ scurt - dar se doreşte ca aceasta să facă parte din viaţa noastră cât mai mult posibil. Ea poate fi de lungă durată cu cât avem mai multe momente frumoase, fericite. Important de ştiut este faptul că momentele frumoase nu stau după noi, ci noi trebuie să le creem, să le activăm... Însă nu de puţine ori, ne ocupăm mintea şi sufletul cu prea multe griji: unele adevărate, altele născocite, deloc importante, sau doar le amplificăm, fie ele adevărate sau nu, căzând în exagerări; dar aceste exagerări nu sunt evidente atunci, ci abia după ce am depăşit problemele.
Nu ne dăm voie să fim fericiţi, gândurile ne stau, paradoxal, tot la probleme, cu toate că suntem prinşi în braţele fericirii. Apoi ne plângem că nu suntem fericiţi, că totul este în defavoarea noastră, că ne mistuie un foc la propriu.
Adevărul este că atunci când avem momente de fericire, nu le trăim aşa cum ar trebui, nu le gustăm, nu profităm de ele din plin, ci aproape că nu le conştientizăm. Asta mă face să spun că nu suntem fericiţi la timp şi că prea târziu ne dăm seama de valoarea acelor momente, de intensitatea lor, şi tânjim după ele când nu le mai avem sau când au scăzut numărul lor.
Nu, nu suntem fericiţi la timp, nu trăim cu adevărat ceea ce se consideră a fi important pentru trupul şi sufletul nostru. Nu mai ştim să simţim mângâierea fericirii şi parcă am pus lacăt la uşa acestei regeneratoare trăiri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Te ascult! :)