vineri, 5 decembrie 2014

Ocrotire

 
Cu fiecare sentiment
Ieşit deasupra gândului
Sfârşeam închiderea sinelui,
Şi nu mă mai simţeam o închisă cutie
Sau prizonieră într-o cuşcă de coaste,
Păşind prin oraş cu inerţie.

Ascultând cu drag pământul
Cel răscolit de-atâtea tălpi 
Ce poartă deasupra oameni 
Cu visuri şi aşteptări,
Am găsit de timpuriu
Un răspuns viu:

Când pe pământ vei ajunge un moş
Cu siguranţă poţi scoate un suflu uşor,
Privind cu lumină la iubirea ce te înconjoară
Pentru că tu şi-ai tăi n-aţi lasat-o să moară.

Da, sentimentul ocrotit rezistă
Când distanţă între suflete nu există,
Şi când se-nţelege că un plus de bine
Trebuie să dăruim fiecare, avem nevoie.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Te ascult! :)